COMUNICAT DE PRESĂ – Proiectul ”Creez, îndrăznesc, dăruiesc!”

Proiectul Creez, îndrăznesc, dăruiesc! este implementat de Asociatia Maia în parteneriat cu Asociația Consultanților și Experților în Economie Socială România – ACE-ES România, în două județe – București și Călărași – început în data de  1 august 2017, are o durată de 3 luni și este finanțat de Ministerul Tineretului și Sportului, în cadrul Concursului național/local de proiecte de tineret și pentru Concursul național de proiecte studențești 2017 – tematica nr. 1. Stimularea participării tinerilor la viața societății.

Scopul proiectului constă în dezvoltarea spiritului creativ, antreprenorial și civic pentru 40 tineri cu vârste între 16-30 ani din București și județul Călărași, pentru a contribui la schimbarea societății, conform nevoilor și aspiratiilor lor.

Comunicat de presa proiect

 

Ce sunt structurile suport pentru economia sociala?

Dezvoltarea din ce in ce mai mare a domeniului economiei sociale, a afacerilor sociale, incluzive, fenomen accentuat de criza socio-economica, precum si varietatea de forme si activitati create si puse in jocul rezolvarii de probleme pentru comunitati, grupuri si indivizi au atras dupa sine necesitati diverse de profesionalizare, de inovare si reformare permanenta a instrumentelor, a solutiilor, a abordarilor flexibile si durabile. In economia sociala este nevoie de lucru in retea, de parteneriate, de „capturare” de resurse, de crearea unui sens al apartenentei, de schimb de informatii si bune practici, de dialog cu comunitatea, in ansamblul ei, cu autoritatile decizionale si alte parti interesate, de reactie creativa la noi provocari, de atitudine proactiva si inovare intr-un mediu local, regional sau global intr-o continua schimbare. In toata aceasta „cautare de drumuri”, se impune crearea si dezvoltarea unor structuri, flexibile si inovative, cu rol de suport, de coagulator, de catalizator si de „locomotiva” a domeniului. Aceste structuri suport sunt reflectii naturale ale nevoilor multiple ale intreprinderilor sociale si ale altor structuri de economie sociale (indiferent de forma pe care o iau) si pot fi considerate actori organizationali, a caror “crestere” este esentiala.

Structura suport poate fi definita ca o retea compusa, total sau partial, atat din organizatii, care sunt beneficiare ale activitatilor de suport (chiar intreprinderile sociale), dar si din alte tipuri de organizatii interesate de consolidarea/stimularea întreprinderilor sociale.

Exemplul  1: The Social Innovation Park Bilbao (Spania) – este coordonat de catre Centrul Basc pentru Inovare, Antreprenoriat si Dezvoltarea de Noi Afaceri (Denokinn). SI Park se concentreaza, indeosebi, pe dezvoltarea unor intreprinderi sociale mari, care sa genereze impact local considerabil si cu un mare potential de replicare. Parcul este un loc unde persoane fizice, organizatii ale economiei sociale, organizatii non-profit, firme private se intilnesc pentru a crea noi produse si servicii care sa duca la noi locuri de munca. Parcul pune la dispozitie diferite facilitati: ”Social Innovation Laboratory”, un incubator pentru generatiile de noi antreprenori sociali (training, mentoring, etc.); o  Academie de Inovare Sociala, care ofera cursuri si acces la retele internationale; FABLab (fabrication laboratory) – un atelier la scara redusa echipat pentru a transforma ideile in prototipuri, prin intermediul ”fabricarii” digitale. In SI Park exista si o componenta investitionala – ”Social Business Stock Market”, unde diferiti actori institutionali pot investi in noi oportunitati si noi afaceri sociale.

Exemplul  2:  Scottish Social Enterprise Coalition (SSEC) actioneaza ca voce nationala, colectiva a intreprinderilor sociale pentru politici si strategii mai bune in domeniu, in Scotia. Obiectivul principal este acela de reprezentare a nevoilor si punctelor de vedere ale intreprinderilor sociale; promovarea valorilor si beneficiilor acestui tip de firme si constientizarea asupra importantei lor. Se pune accentul si pe masurarea impactului social, prin Social accounting si audit. Coalitia este localizata in Edinburgh si este deschisa tuturor intreprinderilor sociale, retelelor din care fac parte, precum si celor care le sprijina.

DA pentru ONG-uri antreprenoriale, DA pentru cei care schimba mersul lumii

DA! Imi place sa folosesc acest cuvant, pentru ca este ca o baza de lansare pentru actiune. Deschizi usi si ferestre…

Incepi ceva. Asa cum ACE-ES Romania a spus ”YES for Entrepreneurial Youth NGOs, YES for Millennials Changers” .

Acesta este un nou proiect al asociatiei, implementat in parteneriat transnational cu bbw gGmbH (Germania) și Centro Superior de Formacion EUROPA SUR (Spania). El a inceput la 1 septembrie 2015, pentru acele ONG-uri de tineret si/sau acele organizatii, care au proiecte pentru tineri, motivate sa devina puternice prin antreprenoriat social. Sa se dezvolte pe baze sustenabile. Sa creasca pentru un viitor sigur.

Proiectul este derulat pe o perioada de 14 luni, cu suport financiar din partea Uniunii Europene, prin intermediul Programului Erasmus+, Parteneriate Strategice pentru Tineret – proiect Erasmus+

 

Sigla Erasmus+ cu slogan

 

Educatia antreprenoriala inseamna viitorul!

Educatia antreprenoriala este solutia pentru un viitor mai bun si mai sigur, fie ca ne place sau nu. Este una din caile care misca lumea inainte.

Romania când se trezeste sa faca din acest tip de educatie una prioritara, de la cele mai mici varste? Si nu la nivel declarativ…Faptic! Si nu la nivel microinitiative, ci macro…Sa-i sprijine pe cei care vor sa traga lumea dupa ei, in special pe tineri.

Copilul meu, atunci când il intreb ce vrei sa fii când vei ajunge mare, imi raspunde invariabil: antreprenor. De ce? Raspunsul percutant: ”Ca sa nu fiu sclavul nimanui”!

Europa s-a trezit! Iata ultimele studii de caz  publicate (ianuarie 2015) – proiecte si actiuni concrete derulate in diferite tari ale continentului, pentru a le putea folosi ca modele de invatare: Case studies-Educatia antreprenoriala_2015

(Ipo)Teză: comunităţile sărace, parteneri viabili de afaceri!

Interesantă ipoteza, dar și VIABILĂ!

Craig Wilson şi Peter Wilson subliniează că grupurile sărace nu mai trebuie văzute doar ca o piaţă de distribuţie, iar săracii nu mai trebuie consideraţi doar consumatori ai produselor realizate de corporaţii. Este necesar ca marile companii, nu doar să dezvolte afaceri pe pieţele emergente, ci şi să creeze parteneriate de afaceri cu populaţiile sărace din aceste ţări. O astfel de strategie ar aduce multiple beneficii companiilor multinaţionale. Dezvoltarea pe termen lung a companiilor este determinată în mod direct de dezvoltarea economică a ţărilor emergente şi de bunăstarea comunităţilor în care operează. Desfăşurând operaţiuni de afaceri în astfel de pieţe, companiile au, de asemenea, oportunitatea ”nu doar de a crea noi produse şi servicii, ci şi de a identifica noi avantaje competitive în lanţul de furnizare şi producţie, dezvoltând astfel modele de afaceri mai sustenabile şi cu costuri mai mici, în ţările în curs de dezvoltare” (”Make Poverty Business: Increase Profits and Reduce Risks by Engaging with the Poor”).

Iata un exemplu edificator:

Centrul de distribuţie manuală (Manual Distribution Centre – MDC), implementat de Coca Cola Sabco, una dintre firmele partenere Coca Cola, în Dar es Salaam, Tanzania şi Adis Abeba, Etiopia. În multe din zonele din aceste două ţări, Coca Cola a trebuit să înlocuiască sistemul tadiţional de distribuţie (cu camione mari) cu unul la scară mică, manual, bazat pe mici restaurante, magazine de la colţul străzii, chioşcuri, pentru a reduce costurile şi preţurile băuturilor pentru localnicii din acele zone. Modelul este centrat pe următoarele componente:

 

  • un depozit de distribuţie, care deserveşte aproximativ 150 mici retaileri;
  • distribuţie manuală (cu cărucioare), pentru costuri mici;
  • volum mic la o livrare, dar cu frecvenţă mare de distribuţie;
  • parteneriate cu micii retaileri locali, training şi suport pentru aceştia.

Acest Centru de Distribuţie Manuală – MDC este proprietatea unui mic retailer, devine afacerea proprie a acestuia. Iată cîteva profile de astfel de proprietari:

a) ZAINE – bărbat însurat, din Etiopia, cu patru clase, îşi întreţine familia de 5 persoane din venitul realizat prin MDC;

b) VERANI – bărbat tanzanian, a cărei soţie lucrează împreună cu el în propriul MDC; ei întreţin o familie din şase membrii, precum şi şase rude, care locuiesc în zona rurală.

Modelul MDC contribuie la crearea de oportunităţi de antreprenoriat pentru persoanele sărace, în zone sărace şi greu accesibile. În plus, posibilităţile economice şi venitul creat de proprietarii de MDC-uri şi angajaţii acestor centre au un impact indirect asupra tuturor membrilor gospodăriei respective. Până în acest moment, Coca Cola a creat în Africa 2500 de astfel de centre, care au generat 12 000 de locuri de muncă, mai mult de 500 milioane USD venituri, iar proprietarii şi angajaţii MCD susţin circa alţi 48 000 de dependenţi.

 


 

 

 

 

 

 


 

Organizațiile de tip Benefit Corporation

Ah, ce-mi place ideea – să iei o organizație, să o întorci și pe față și pe dos, dar nu oricum, ci pe baza unor criterii serioase și a unei metodologii bine puse la punct.

Apoi, după ce ai măsurat-o și evaluat-o, să-i aplici pe față o etichetă, o marcă socială, în acest caz – B Corporation sau, mai pe larg, Benefit Corporation, adică organizații care produc beneficii sociale și de mediu, indiferent de tipul lor (profit, non-profit, instituții publice etc.).

Evaluarea este realizată de o firma privată!!! (și nu una publică – a se vedea proiectul Legii Economiei Sociale din România), independentă, transparentă și extrem de serioasă din SUA – B Lab.

Sloganul folosit este ”A better way of doing business”.

Organizațiile certificate ca fiind de tip B sunt văzute ca “staruri rock ale noii economii, pentru că ele inspiră generaţiile următoare de antreprenori să acţioneze în acest mod. Ele sunt de mare impact şi redefinesc ceea ce înseamnă un business de succes, dovedind din plin că poţi să fii cel mai bun din lume şi, în acelaşi timp, cel mai bun pentru lume”.

Ah, și ce tare mi-aș dori sa punem pe picioare, aici, în România, un astfel de sistem de certificare a afacerilor cu IMPACT, a întreprinderilor sociale …

 

 

 

 

 

 

Întreprinderea socială – cale de diverse posibilități …

Așa spune CEFEC, în  Apelul de la Linz: „o întreprindere socială este o cale de diverse posibilităţi de a integra toate persoanele pe piaţa muncii”.

Definiția sugerează numeroasele forme și drumuri pe care le poate lua o întreprindere socială. Bineințeles, visul oricărui decident ori specialist, al oricărui antreprenor social, al oricărui investitor în afaceri sociale reprezintă o soluţie unică, “la cheie”, care poate satisface toate nevoile întâlnite la un anumit moment dat. Idealul unui “panaceu universal”… Cu siguranţă, nu există un singur răspuns viabil, de aceea economia socială trebuie considerată ca şi catalizator de resurse şi de posibilităţi, care pot constitui o bază de fundamentare a unui posibil sistem integrat de soluţii.

Punctul de plecare în construirea de întreprinderi sociale în comunităţi trebuie să-l constituie vulnerabilităţile specifice existente, în special, în planul ocupării, dar nu numai:

– şomajul şi lipsa oportunităţilor de angajare;

– nivelul scăzut al capitalului uman măsurat din perspectiva nivelului de educaţie şi a calificărilor deţinute;

– problemele de sănătate şi acces redus la servicii medicale;

– pasivitate şi lipsa implicării în rezolvarea propriilor probleme, pe fondul unui deficit de capital social.

Așadar, o întreprindere socială (generic denumită, indiferent de forma legală sau de structura existentă) poate juca o gamă variată de funcţii, care ţin de integrarea pe piaţa muncii, de ridicarea gradului de calificare profesională, de furnizarea de servicii sociale, de combaterea discriminării şi creşterea nivelului de auto-valorizare.

Iata ca, un antreprenor social trebuie sa fie cât mai creativ posibil…

Merit, Vreau si Pot! marca inregistrata …

Prima oara la un astfel de eveniment. Este cel de-al patrulea organizat de Accelera. Mi-am spus ”Ce pacat, pe celelalte trei le-am ratat!”.

Managementul Echilibrului – tema de baza, iar prezentarile inspirate, foarte inspirate, variatiuni ale acesteia. Sloganul de la inceput pina dincolo de sfarsit a fost HAPPY! Zambeam si cand am ajuns acasa, chiar si acum cand scriu aceste randuri, la cateva zile dupa participarea la seminar. HA!

Seminariile Merit, Vreau si Pot sunt seminarii FREE, scurte si eficiente, pentru oameni ambitiosi si de bun simt. Asta da, responsabilitate sociala! Bravo Accelera, pentru asumarea unui rol educationalo-transformational al Romaniei. Este nevoie de o astfel de miscare, care te atrage si te impinge, in acelasi timp, catre MAI BINE, dar MAI ECHILIBRAT.

Sapte strategii, Doamne, si toate sapte, care mai de care mai interesante. Si, in fond, foarte la indemina noastra; sau mai bine zis, la atitudinea si comportamentul nostru, indiferent ca am fost, suntem si vom fi loviti de sindromul Merit, Vreau si Pot sau nu. Iata-le, mai jos, percutante si de aplicat:

1. Strategia ECHILIBRULUI (intre placere si profit si, as mai adauga eu inca un element, imi permit sa o fac, acela al daruitului, impartitului cu ceilalti/pentru ceilalti…)

2. Strategia SCHIMBARII (accepta schimbarea, ca pe ceva firesc si fa ceva pentru asta!).

3. Strategia PLACERII (fiti intotdeauna pozitivi si gasiti partea plina a paharului, caci 80% din problemele de sanatate sunt cauzate de STRES).

4. Strategia IDENTITATII (Cine sunt acum? Cine vreau sa fiu? Dati raspunsurile numai cu o mentalitate de INVINGATOR).

5. Strategia IMAGINII (imaginea ta este un bun de nepretuit. Deci, fii congruent intre ceea ce ARATI, SPUI si FACI).

6. Strategia ALIANTELOR (”Fa parteneriate doar in sus!”).

7. Strategia PROFITULUI (nu uita sa castigi pe merit si pe … etic, din ceea ce stii si faci. Nu doar in termeni de bani… Exista multe alte monede…).

Eu as mai plasa doua ingrediente in aceasta supa delicioasa, de viata buna si implinita:

8. Strategia RESURSELOR (exploreaza-ti cu drag resursele proprii si ale celor din jurul tau si foloseste-le cu intelepciune si cu echilibru. A nu se citi ”exploateaza-ti” resursele…).

9. Strategia RABDARII (”Cand treci un pod? Cand ajungi la el”).

Pentru un antreprenor social, pentru un inovator social, aceste strategii sunt MINA DE AUR.

Cu drag, un participant, un prieten si, sper, in curand, un colaborator al Accelera si al Merit, Vreau si Pot.

Viorica Ghinea

 

Noi forme de implicare sociala – microvoluntariatul

Ati auzit de voluntariat? Cu siguranta. Dar de microvoluntariat? Iata ca noi instumente de a ajuta oameni si organizatii apar din mintea creativa a unor inovatori. Si nu orice fel de inovatori, ci cei sociali.

Ce este microvoluntariatul? A fost numit atat de sugestiv “Arta de a cere mai putin pentru a realiza mai mult”. Si poate fi un raspuns bun la lipsa noastra de timp, lipsa omului modern, a timpurilor noastre. Si la dorinta noastra de a ajuta, de a ne implica, de a darui, dar  nu mai stim cand si cum, caci factorul TIMP este stapin in toate cele.

Microvoluntariatul este definit ca o serie de activitati benevole, fara plata, de scurta durata, care permit unei persoane ocupate/foarte ocupate sa sustina cauze majore, din confortul propriei case sau birou. Iar tehnologia avansata de azi ajuta teribil la acest lucru…  

Trei caracteristici esentiale intr-un singur concept – dinamism, flexibilitate, diversitate.

Cum arata o activitate de microvoluntariat? Pai, cum? Scurta, concentrata, focusata pe o problema specifica – 20-30 minute dedicate unui ceva sau cuiva, fara nici o obligatie de implicare ulterioara. Mici secvente de … BINE.

Organizatia care promoveaza intens microvoluntariatul este Help From Home (www.HelpFromHome.org) din UK.

Va urez sa va ganditi si voi la microvoluntariat!

 

 

Manualul investitiei sociale

Schwab Foundation a avut initiativa elaborarii si diseminarii unui astfel de manual – ca reper pentru antreprenorii sociali, dar si pentru investitorii dornici sa se implice in sectorul social. Manualul abordeaza cu usurinta teme legate de instrumente financiare, a gasi investitorul potrivit, a aborda investitorii sociali, masurarea performantei etc.

Este un instrument util, care deschide perspective si ridica intrebari in lumea investitiilor sociale. Manualul poate fi gasit aici:

http://www.weforum.org/pdf/schwabfound/SocialInvestmentManual.pdf