Ce sunt structurile suport pentru economia sociala?

Dezvoltarea din ce in ce mai mare a domeniului economiei sociale, a afacerilor sociale, incluzive, fenomen accentuat de criza socio-economica, precum si varietatea de forme si activitati create si puse in jocul rezolvarii de probleme pentru comunitati, grupuri si indivizi au atras dupa sine necesitati diverse de profesionalizare, de inovare si reformare permanenta a instrumentelor, a solutiilor, a abordarilor flexibile si durabile. In economia sociala este nevoie de lucru in retea, de parteneriate, de „capturare” de resurse, de crearea unui sens al apartenentei, de schimb de informatii si bune practici, de dialog cu comunitatea, in ansamblul ei, cu autoritatile decizionale si alte parti interesate, de reactie creativa la noi provocari, de atitudine proactiva si inovare intr-un mediu local, regional sau global intr-o continua schimbare. In toata aceasta „cautare de drumuri”, se impune crearea si dezvoltarea unor structuri, flexibile si inovative, cu rol de suport, de coagulator, de catalizator si de „locomotiva” a domeniului. Aceste structuri suport sunt reflectii naturale ale nevoilor multiple ale intreprinderilor sociale si ale altor structuri de economie sociale (indiferent de forma pe care o iau) si pot fi considerate actori organizationali, a caror “crestere” este esentiala.

Structura suport poate fi definita ca o retea compusa, total sau partial, atat din organizatii, care sunt beneficiare ale activitatilor de suport (chiar intreprinderile sociale), dar si din alte tipuri de organizatii interesate de consolidarea/stimularea întreprinderilor sociale.

Exemplul  1: The Social Innovation Park Bilbao (Spania) – este coordonat de catre Centrul Basc pentru Inovare, Antreprenoriat si Dezvoltarea de Noi Afaceri (Denokinn). SI Park se concentreaza, indeosebi, pe dezvoltarea unor intreprinderi sociale mari, care sa genereze impact local considerabil si cu un mare potential de replicare. Parcul este un loc unde persoane fizice, organizatii ale economiei sociale, organizatii non-profit, firme private se intilnesc pentru a crea noi produse si servicii care sa duca la noi locuri de munca. Parcul pune la dispozitie diferite facilitati: ”Social Innovation Laboratory”, un incubator pentru generatiile de noi antreprenori sociali (training, mentoring, etc.); o  Academie de Inovare Sociala, care ofera cursuri si acces la retele internationale; FABLab (fabrication laboratory) – un atelier la scara redusa echipat pentru a transforma ideile in prototipuri, prin intermediul ”fabricarii” digitale. In SI Park exista si o componenta investitionala – ”Social Business Stock Market”, unde diferiti actori institutionali pot investi in noi oportunitati si noi afaceri sociale.

Exemplul  2:  Scottish Social Enterprise Coalition (SSEC) actioneaza ca voce nationala, colectiva a intreprinderilor sociale pentru politici si strategii mai bune in domeniu, in Scotia. Obiectivul principal este acela de reprezentare a nevoilor si punctelor de vedere ale intreprinderilor sociale; promovarea valorilor si beneficiilor acestui tip de firme si constientizarea asupra importantei lor. Se pune accentul si pe masurarea impactului social, prin Social accounting si audit. Coalitia este localizata in Edinburgh si este deschisa tuturor intreprinderilor sociale, retelelor din care fac parte, precum si celor care le sprijina.

DA pentru ONG-uri antreprenoriale, DA pentru cei care schimba mersul lumii

DA! Imi place sa folosesc acest cuvant, pentru ca este ca o baza de lansare pentru actiune. Deschizi usi si ferestre…

Incepi ceva. Asa cum ACE-ES Romania a spus ”YES for Entrepreneurial Youth NGOs, YES for Millennials Changers” .

Acesta este un nou proiect al asociatiei, implementat in parteneriat transnational cu bbw gGmbH (Germania) și Centro Superior de Formacion EUROPA SUR (Spania). El a inceput la 1 septembrie 2015, pentru acele ONG-uri de tineret si/sau acele organizatii, care au proiecte pentru tineri, motivate sa devina puternice prin antreprenoriat social. Sa se dezvolte pe baze sustenabile. Sa creasca pentru un viitor sigur.

Proiectul este derulat pe o perioada de 14 luni, cu suport financiar din partea Uniunii Europene, prin intermediul Programului Erasmus+, Parteneriate Strategice pentru Tineret – proiect Erasmus+

 

Sigla Erasmus+ cu slogan

 

(Ipo)Teză: comunităţile sărace, parteneri viabili de afaceri!

Interesantă ipoteza, dar și VIABILĂ!

Craig Wilson şi Peter Wilson subliniează că grupurile sărace nu mai trebuie văzute doar ca o piaţă de distribuţie, iar săracii nu mai trebuie consideraţi doar consumatori ai produselor realizate de corporaţii. Este necesar ca marile companii, nu doar să dezvolte afaceri pe pieţele emergente, ci şi să creeze parteneriate de afaceri cu populaţiile sărace din aceste ţări. O astfel de strategie ar aduce multiple beneficii companiilor multinaţionale. Dezvoltarea pe termen lung a companiilor este determinată în mod direct de dezvoltarea economică a ţărilor emergente şi de bunăstarea comunităţilor în care operează. Desfăşurând operaţiuni de afaceri în astfel de pieţe, companiile au, de asemenea, oportunitatea ”nu doar de a crea noi produse şi servicii, ci şi de a identifica noi avantaje competitive în lanţul de furnizare şi producţie, dezvoltând astfel modele de afaceri mai sustenabile şi cu costuri mai mici, în ţările în curs de dezvoltare” (”Make Poverty Business: Increase Profits and Reduce Risks by Engaging with the Poor”).

Iata un exemplu edificator:

Centrul de distribuţie manuală (Manual Distribution Centre – MDC), implementat de Coca Cola Sabco, una dintre firmele partenere Coca Cola, în Dar es Salaam, Tanzania şi Adis Abeba, Etiopia. În multe din zonele din aceste două ţări, Coca Cola a trebuit să înlocuiască sistemul tadiţional de distribuţie (cu camione mari) cu unul la scară mică, manual, bazat pe mici restaurante, magazine de la colţul străzii, chioşcuri, pentru a reduce costurile şi preţurile băuturilor pentru localnicii din acele zone. Modelul este centrat pe următoarele componente:

 

  • un depozit de distribuţie, care deserveşte aproximativ 150 mici retaileri;
  • distribuţie manuală (cu cărucioare), pentru costuri mici;
  • volum mic la o livrare, dar cu frecvenţă mare de distribuţie;
  • parteneriate cu micii retaileri locali, training şi suport pentru aceştia.

Acest Centru de Distribuţie Manuală – MDC este proprietatea unui mic retailer, devine afacerea proprie a acestuia. Iată cîteva profile de astfel de proprietari:

a) ZAINE – bărbat însurat, din Etiopia, cu patru clase, îşi întreţine familia de 5 persoane din venitul realizat prin MDC;

b) VERANI – bărbat tanzanian, a cărei soţie lucrează împreună cu el în propriul MDC; ei întreţin o familie din şase membrii, precum şi şase rude, care locuiesc în zona rurală.

Modelul MDC contribuie la crearea de oportunităţi de antreprenoriat pentru persoanele sărace, în zone sărace şi greu accesibile. În plus, posibilităţile economice şi venitul creat de proprietarii de MDC-uri şi angajaţii acestor centre au un impact indirect asupra tuturor membrilor gospodăriei respective. Până în acest moment, Coca Cola a creat în Africa 2500 de astfel de centre, care au generat 12 000 de locuri de muncă, mai mult de 500 milioane USD venituri, iar proprietarii şi angajaţii MCD susţin circa alţi 48 000 de dependenţi.

 


 

 

 

 

 

 


 

O afacere sociala buna pentru … o facere buna a lucrurilor

Jocuri de cuvinte. O afacere buna pentru a facere buna a lucrurilor. Sau o facere de bine. Ce inseamna o afacere buna? Dar o afacere sociala buna?

Imi aduc aminte ca unul dintre cei mai carismatici traineri, pe care i-am avut de-a lungul timpului, a raspuns la aceasta intrebare, fara sa clipeasca, macar. Trei lucruri:

1. sa te inconjori nu de oamenii cei mai buni, ci de oamenii cei mai potriviti tie si afacerii tale, misiunii ei. Crezului ei.

2. respecta-ti si pretuieste-ti colegii, subordonatii si colaboratorii, caci fara ei afacerea ta nu inseamna NIMIC. Ei creeaza si dezvolta afacerea.

3. pune clientul pe primul loc!

Invatamintele acestea sunt de cand lumea si, de cele mai multe ori, le uitam.

O afacere sociala cere aceleasi lucruri, la care as mai adauga inca unul: manifesta-ti, in fiecare clipa, gratitudinea pentru ceea ce reusesti sa dai altora, pentru ceea ce reusesti sa faci pentru altii.